Reporteri.ro

Archive for the ‘Anchete’ Category

Prima varianta de traseu, trasata printre situri arheologice din epoca romana

Sampanie si promisiuni
Pe 9 martie 2009, Compania nationala de Autostrazi (CNADNR) a anuntat ca firma franceza COLAS SA a fost desemnata castigatoarea licitatiei vizand atribuirea contractului pentru proiectarea si executia tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia. Contractul, atribuit pe baza criteriului pretul cel mai scazut al ofertantului care a indeplinit criteriile tehnice, viza proiectarea si executia unei noi autostrazi, cu o lungime de aproximativ 19 kilometri, de la nodul rutier Cernavoda, pana in sudul orasului Medgidia. Proiectul a primit ordinul de incepere a lucrarilor pe 4.06.2009, avea ca termen de executie 24 de luni, o garantie de alte 24 de luni. Pretul cu care firma Colas SA a castigat licitatia a fost de 634.398.435,78 RON (fara TVA), banii fiind asigurati din imprumutul BEI nr. 23.370.
Contractul incheiat in martie 2009 prevedea finalizarea celor 19 kilometri de autostrada in iunie 2011. Lucrurile nu au stat insa asa, din cauze ce tin de contractant (Colas SA), de beneficiar (CNADNR), dar si de alte institutii ale statului sau companii private ce au avut, la un moment dat, tangenta cu acest proiect.

Avizele buclucase
Potrivit agentiei Reporteri.ro, marea problema a proiectului a constituit-o existenta, pe tronsonul ales de autostrada, a numeroase situri arheologice, reprezentate de castrele romane si sistemele de fortificatii de acum doua mii de ani, ce strabat intreaga regiune a Dobrogei, de la Vest la Est. Dar cum s-a ajuns la alegerea acelui traseu? Pentru a afla acest lucru, va trebui sa ne intoarcem cu mai mult timp in urma, la anul 2005, cand proiectantul general al tronsonului, Louis Berger Group, a cerut pentru studiul de fezabilitate al proiectului, avizul Directiei Judetene a Ministerului Culturii. Proiectantul a primit acordul (Avizul nr.2890 / 04.05.2005) cu obligatia insa de a efectua cercetari arheologice cu institutii specializate, in cazul nostru, cu Institutul National de Arheologie din Bucuresti.
Mai mult, in iulie 2008, aceeasi Directie judeteana Constanta a Ministerului Culturii emite un alt aviz, care prelungeste documentul din iunie 2005 ( avizul nr.9891/4.07.2008), dar in care se scrie negru pe alb ca, „constructorul care va fi desemnat in urma licitatiei de achizitie a lucrarilor va fi responsabil de intocmirea proiectului tehnic si a detaliilor de executie in baza studiului de fezabilitate intocmit initial de Louis Berger, inclusiv de obtinerea avizelor si acordurilor, precum si de obtinerea autorizatiei de construire”, si cere CNADNR –ului ca „in documentele de achizitie publica elaborate, sa solicite participantilor la licitatie sa includa in oferta lor si costurile necesare activitatilor de cercetare arheologica preventiva, de protejare a patrimoniului arheologic si de supraveghere arheologica pe toarta durata derularii proiectului”. Prin urmare, avizul emis in 2008 de sucursala judeteana a Ministerului Culturii este foarte clar: CNADNR – ul avea obligatia de a cere viitorului partener cu care urma sa realizeze tronsonul Cernavoda-Medgidia sa obtina toate avizele necesare in vederea demararii proiectului

Primele poticneli
In 2009, dupa castigarea licitatiei pentru Cernavoda-Medgidia, compania Colas SA trece la treaba in stil romanesc: incheie un contract cu o firma privata, Deprom SRL, in urma caruia aceasta ii elaboreaza un Raport de evaluare primara pentru tronsonul Cernavoda-Medgidia. Pe baza acelui raport – observa agentia Reporteri.ro – reprezentantii Colas SA solicita in iunie 2009 Directiei Judetene Constanta a Ministerului Culturii avizul in vederea eliberarii autorizatiei de construire. Datorita complexitatii problemei, Directia Judeteana de Cultura paseaza problema Ministerului, la Bucuresti. Institutia condusa de Theodor Paleologu, la randul sau, era presata de Ministerul Transporturilor sa dea drumul la aviz. Intre ministrii Radu Berceanu si Theodor Paleologu au loc mai multe schimburi de adrese, in una dintre ele ministrul Culturii propunandu-i omologului sau de la Transporturi mai multe solutii, in special legislative, de deblocare a problemei, cu respectarea legilor aflate in vigoare.

Renuntarea la primul traseu
In conditiile in care Ministerul Culturii nu cedeaza, invocand necesitatea respectarii legislatiei in materie de patrimoniu, CNADNR se vede nevoita sa ceara constructorului, Colas SA, sa elaboreze alte variante de traseu, care sa evite castrele aflate pe aliniamentul valului de piatra din epoca romana si sa permita astfel protejarea numeroaselor puncte de interes arheologic.
O prima concluzie si cateva intrebari: pe baza unui aviz favorabil (dar totusi constrangator) , s-a procedat la o licitatie internationala, s-a desemnat un constructor, care apoi s-a impotmolit in hartii si avize. Intrebari: cine a ales traseul, nu a stiut ca acesta urma sa treaca printr-o zona intesata de vestigii romane (fapt cunoscut in judet de zeci de ani)? La ce mai este bun un aviz favorabil de la M. Culturii, daca el este plin de conditionalitati? Cine raspunde pentru milioanele de euro cheltuite pentru proiectarea, consultanta, etc, unui traseu care nu va mai fi urmat ulterior?

A doua varianta de traseu, blocata de discutiile privind suplimentarea finantarii si obtinerea autorizatiilor

Alegerea noului traseu
In octombrie 2009, constructorul propune CNADNR doua variante alternative de traseu pentru ocolirea zonei, din care este acceptata una, cea in care traseul se modifica pe 13,8 kilometri din cei 19,2 km ai proiectului initial. In plus, fata de proiectul initial, autostrada se mareste cu 1,07 kilometri, adica de la 19,25 la 20,32 km. Schimbarea traseului initial conduce automat si la modificarea costurilor: de pilda, numai pentru proiectare, Colas SA a solicitat, intr-una din variantele analizate, 24.904.090 RON (fara TVA).
CNADNR ar fi acceptat insa sa suplimenteze fondurile alocate proiectului cu 11.608.972 RON, bani ce vor fi folositi pentru plata serviciilor de proiectare intre km 152 – 165, adica pe noul traseu. Potrivit unei Note de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea incheierii Actului aditional nr.4 privind activitatile de proiectare suplimentare pentru tronsonul Cernavoda-Medgidia, elaborate de CNADNR pe 30.03.2010, Colas SA estima ca noua solutie de traseu va genera costuri suplimentare mai mari cu 14% decat varianta initiala ( 14 procente din suma de 634.398.435 RON reprezinta aproximativ 88.955.780 RON) si o durata de intarziere de 6 luni fata de perioada contractuala.

Sfarsitul unei afaceri: de la sampanie, la amenintari cu tribunalul
Discutiile se blocheaza din nou in toamna anului trecut, dupa ce Radu Berceanu si echipa lui – Dorina Tiron si Adrian Ionescu – sunt debarcati de la conducere si inlocuiti de echipa adusa de Anca Boagiu. Surse din Ministerul Transporturilor au declarat agentiei Reporteri.ro ca actul aditional numarul 4 (ce prevederea costuri suplimentare legate de proiectarea noului traseu) nu a mai fost acceptat de catre noua conducere a CNADNR, astfel ca lucrarile la Cernavoda-Medgidia se impotmolesc complet in primavara acestui an, ambele parti acuzandu-se de nerespectarea termenilor contractuali.
Pe 22 martie 2011, CNADNR a notificat compania Colas sa remedieze pana la 15 aprilie deficientele constatate la constructia tronsonului de autostrada Cernavoda-Medgidia. In replica, compania Colas sustine ca si-a indeplinit obligatiile pentru 6 kilometri de autostrada si asteapta avizele necesare pentru demararea lucrarilor la restul de 14 din cei 20 de km ai tronsonului. Intre timp, pasarea responsabilitatii se extinde, in ecuatie fiind introdus si Consiliul Judetean Constanta, acuzat ca nu a eliberat certificatul de urbanism pentru tronsonul Cernavoda-Medgidia. Acuzatia este demontata de presedintele CJ Constanta, Nicusor Constantinescu, care invoca in apararea sa modificarea Legii 50, in timpul ministeriatului lui Radu Berceanu, pentru proiectele de interes national, cum este si tronsonul Cernavoda-Medigidia.
Pe 11 aprilie 2011, survine sfarsitul povestii, incepute in urma cu doi ani cu sampanie, panglici si strangeri de mana: CNADNR decide sa rezilieze contractul cu Colas SA. Transarea disputei se va face probabil in instanta: pentru oprirea lucrarilor de catre Inspectoratul de Stat in Constructii( in urma constatarilor unor deficiente la lucrarile efectuate), CNADNR vrea penalitati de 13,2 milioane de lei, iar pentru neindeplinirea obligatiilor legate de exproprieri, Compania de autostrazi ar mai vrea alte 6,4 milioane de lei. Si Colas ar fi vrut niste bani, adica vreo 16 milioane de euro, doar pentru lucrarile de proiectare si construire a noii variante de traseu, potrivit dezvaluirilor facute, luni, la finalul povestii, de catre Anca Boagiu.

Concluzie trista
In mai anul acesta se va da drumul la o noua licitatie, urmata apoi de semnarea unui nou contract si probabil noi promisiuni si angajamente. In cel mai bun caz, lucrarile vor incepe in aceasta toamna si vor dura probabil circa doi ani. Pana atunci, nu ne ramane decat concluzia trista: am aflat cine este marele perdant al acestei afaceri: noi toti. Stim de asemenea cine poarta responsabilitatea esuarii acestei afaceri: Colas, CNANDR, Ministerul Culturii, Radu Berceanu, Consiliul Judetean Constanta, Nicholas Sarkozy, NATO si eventual, Uniunea Africana. Justitia romana ii va face pe toti sa plateasca.

Bucuresteanul Lucian Daghie este proprietarul unui teren de 5.762 metri patrati, situat intr-o zona cu potential imobiliar ridicat, in apropiere de Padurea Baneasa – terenul in cauza . La inceputul anului 2007, in plina perioada de efervescenta imobiliara, Lucian Daghie se afla pe punctul de a incheia o promisiune de vanzare a terenului in cauza. In acest scop, a solicitat Primariei sectorului 1, pe raza caruia se afla terenul sau de aproape 6.000 de metri patrati, un certificat de urbanism, document ce este necesar in cazul instrainarii unui teren.
Prin certificatul de urbanism Nr 840/40/T/35919 din 01.03.2007, Lucian Daghie afla cu stupoare ca terenul sau este grav afectat de reglementarile prevazute in Planul Urbanistic Zonal (PUZ) str. Padurea Neagra – str. Padurea Pustnicu, aprobat prin HCGMB nr 131/16.05. 2005 si anume de o trama stradala ( termen prin care se desemneaza o retea de cai de comunicatie dintr-o anumita zona) si de baze de agreement – spatii verzi (locuri de joaca pentru copii). Prin urmare, reglementarile respectivului act normativ modificau functiunea terenului in cauza, din construibil in teren cu interdictie de construire (din cauza spatiilor verzi).
PMB, prin directia specializata de urbanism si amenajarea teritoriului – DUAT -, confirma datele din certificatul de urbanism, emis de Primaria sectorului 1, si il informeaza pe proprietar ca, datorita prevederilor OUG 114/2007 ( ce stipuleaza in mod clar ca destinatia spatiilor verzi nu se modifica, diminueaza sau stramuta), documentatia de urbanism nu poate fi modificata. Potrivit Primariei Generale, singura solutie pentru rezolvarea acestei situatii ar fi fost o hotarare definitiva si irevocabila a instantei de anulare a reglementarilor prevazute pentru terenul in cauza. Planul Urbanistic Zonal str. Padurea Neagra – str. Padurea Pustnicu a fost initiat de 4 persoane – Carmen Sandulescu, Liviu Nita, Madalina Duta si Sorin Balaceanu – toti salariati la acea vreme ai SC Impact Developer&Contractor SA, (firma care detinea in zona 12 hectare de teren si care dezvolta Ansamblul Rezidential Greenfield-Baneasa).
In aceste conditii, Lucian Daghie incepe sa despice firul desfasurarii evenimentelor. El afla astfel ca, in cazul actului normativ care ii reglementa terenul, nu s-a facut consultarea cu publicul, obligatorie conform Ghidului privind metodologia de elaborare si continutul cadru al planului urbanistic zonal – GM-010-2000. Mai mult, pentru PUZ-ul in cauza nu s-au obtinut toate avizele (cu exceptia celui de urbanism) prevazute de reglementarile tehnice in vigoare la acea data ( vezi adresa Corpului de control al primului ministru adresa pag 1 adresa pag 2 )
Trebuie sa precizam un lucru: in prima faza, Comisia de Urbanism a Consiliului General – CUAT-CGMB – a avizat nefavorabil proiectul ( vezi documentul aviz negativ ), iar mai apoi arhitectul sef al capitalei la acea data, Adrian Bold, a inaintat Consiliului General un Raport unde subliniaza faptul ca documentatia are avizele necesare (vezi document aviz favorabil )
Trebuie sa mai mentionam faptul ca printre conditiile impuse in eliberarea unui aviz de urbanism se numara si urmatoarea: “elaboratorul si beneficiarul documentatiei de urbanism raspund pentru exactitatea datelor si veridicitatea inscrisurilor cuprinse in documentatia de urbanism ce a stat la baza emiterii inscrisurilor”. In documentatia de urbanism intocmita de directia de specialitate a Primariei exista o declaratie a unuia din initiatorii PUZ-ului, in care se afirma ca terenul studiat prin PUZ apartine in totalitate beneficiarilor si societatii Impact Developer&Contractor SA. S-a omis astfel faptul ca in suprafata de teren ce facea obiectul PUZ-ului se afla inclusa, in realitate, si parcela detinuta de Lucian Daghie.
In acest caz, ca si in celalalt prezentat de noi (cazul Ionita), autoritatile statului ii dau dreptate proprietarului. Se fac controale, incep cercetarile procurorilor, se intocmesc rapoarte. In plus, Primaria Generala recunoaste si in acest caz ca a comis o greseala si se angajeaza sa corecteze deficientele semnalate.
In vara anului trecut, are loc o intalnire intre partile vatamate – Daghie si Ionita – si reprezentanti ai Consiliului General, ai Primariei Capitalei si ai societatii Impact Developer&Contractor SA, prilej cu care se cade de acord asupra necesitatii elaborarii unei documentatii urbanistice noi, bazate pe echitate urbanistica. In adresa trimisa pe 6.10.2009 de arhitectul – sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu societatii Impact Developer&Contractor SA, (vezi documentul adresa PMB catre Impact ), Primaria Generala solicita elaborarea acestei noi documentatii de urbanism. Pana la aceasta data, nu s-a depus nicio documentatie, care sa duca la elaborarea unui PUZ rectificator, menit sa corecteze situatia creata. Motivul? Directia de urbanism a PMB sustine ca adoptarea unui nou PUZ ar intra in contradictie cu prevederile OUG 114/2007, legata de spatiile verzi. S-a intrat astfel intr-un cerc vicios, in care un act administrativ, elaborat gresit, a produs efecte juridice, ce nu pot fi insa corectate decat in instanta. Intr-un material viitor, vom detalia modul in care se plimba prin justitie plangerile penale formulate de cei doi proprietari, Lucian Daghie si Florian Ionita.

Bucuresteanul Ionita Florian detine o bucata de teren, in suprafata de 1734 mp, intr-o zona valoroasa din punct de vedere imobiliar, amplasata langa Padurea Baneasa ( proprietatea este identificata cu numarul cadastral 23353 si este situata pe str. Padurea Mogosoaia, nr.50-52, sector1 ). In iulie-august 2008, (perioada in care nu se incheiase boom-ul imobiliar din Romania), Florin Ionita, aflat in negocieri pentru vanzarea terenului, este informat la un moment dat de catre potentialii cumparatori ca proprietatea sa nu mai figureaza ca teren construibil, ci este integrata in zona verde ( in “trupul” de padure numit Baneasa Marinescu 9).

Prin urmare, in acte, proprietatea de 1700 de metri de langa Padurea Baneasa se transforma dintr-o data din teren construibil (cu o valoare de piata importanta) in zona verde padure, in care nu se poate construi nimic (cu o valoare de piata ce tinde spre zero, intrucat legislatia – OUG 114/2007 – prevede in mod clar ca destinatia spatiilor verzi nu se modifica, diminueaza sau stramuta). Vezi aici plansa 1 ( situatia terenului inainte de operarea modificarii ) si plansa 2 ( situatia terenului dupa operarea modificarii ).

Institutia care a legalizat aceasta greseala, eliberand un aviz ce a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice, este Primaria Capitalei. Astfel, pe 29.05.2008, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a adoptat Hotararea 263 prin care se aproba PUZ-ul modificator Aleea Teisani – tarlaua 468 – Padurea Pustnicu – Padurea Baneasa. Acesta este documentul care a legiferat transformarea destinatiei terenului in cauza din construibil in neconstruibil. Potrivit reglementarilor legale, Hotararea 263 s-a luat pe baza Avizului de urbanism nr.6/1/10/20/02.2008. Atunci cand a decis adoptarea acestui document, Primaria Generala, prin Serviciul Urbanism, si-a luat masuri de precautie, conditionand eliberarea Avizului. Conditia era urmatoarea: “elaboratorul si beneficiarul documentatiei de urbanism raspund pentru exactitatea datelor si veridicitatea inscrisurilor cuprinse in documentatia de urbanism ce a stat la baza emiterii inscrisurilor”.

Elaboratorul documentatiei a fost Biroul de arhitectura Constantin Dobre, iar coordonatorul proiectului in cauza a fost arhitecta Mihaela Georgescu. Beneficiarul documentatiei de urbanism a fost SC Impact Developer&Contractor SA, firma care dezvolta in zona Ansamblul Rezidential Greenfield-Baneasa.  Prin urmare, pe baza unui proiect de urbanism, intocmit gresit, s-a adoptat un aviz de urbanism, ce a condus la elaborarea unui PUZ, in care un teren oarecare, situat in mod real langa o padure, apare inclus in acte in interiorul acelei paduri.

Ce au facut autoritatile? Timp de doi ani, toate institutiile statului, sesizate de Florin Ionita, de la Primaria Generala la Corpul de control al Ministerului Dezvoltarii, de la Agentia de Mediu la Inspectoratul de stat in Constructii, ii dau dreptate acestuia. Se fac controale (vezi raportul Corpului de Control al Ministerului Dezvoltarii Regionale pag 1 , pag 2 , pag 3 , pag 4 , pag 5 ) , se deschid dosare de urmarire penala, se dau sanctiuni ( vezi sanctiunea pag 1 , pag 2 aplicata arhitectei Mihaela Georgescu de catre Registrul Urbanistilor din Romania).  Mai mult, chiar  si Primaria Generala, prin sefa Serviciului Urbanism, Ioana Balaurea, a recunoscut, intr-o declaratie acordata agentiei Reporteri.ro ca, in cazul terenului lui Florin Ionita, s-a comis o greseala.

De asemenea, arhitectul sef Gheorghe Patrascu, recunoaste la randul lui, in adresa inaintata Directiei Juridic, Contencios, Legislatie din cadrul PMB, existenta erorii prin care terenul lui Florin Ionita a fost incadrat in padure. (vezi  documentul pag 1 , pag 2). In aceeasi adresa, datata 26.05.2009, se arata ca Impact Developer&Contractor SA a inaintat Comisiei de Urbanism o noua reglementare urbanistica, pentru indreptarea erorii comise. Noua propunere a fost discutata de Comisia Tehnica de Amenajarea Teritoriului si Urbanism a PMB, dar s-a amanat luarea unei decizii din cauza a doua considerente:

-          (unu) modificarea reglementarii de spatiu verde-padure este conditionata de prevederile legale impuse de OUG 114/2007 (cea care interzice constructiile pe spatii verzi)

-          (doi) necesitatea actualizarii situatiei juridice a tuturor proprietatilor, pentru asigurarea unei reglementari urbanistice coerente, obiective si impartial in intreaga zona.

Aceste initiative si discutii au avut loc in primava anului trecut. Suntem in toamna lui 2010. De atunci si pana in prezent, Primaria Capitalei nu a facut nimic pentru ca greseala comisa sa fie reparata, iar proprietarul terenului sa fie despagubit pentru pagubele provocate.  Intr-un  material viitor, vom prezenta cazul Daghie, in care un alt proprietar de teren din zona Padurii Baneasa a fost grav afectat de proiectele urbanistice aprobate de Primaria Capitalei.