Reporteri.ro

Archive for the ‘Fără categorie’ Category

Şcolile încep luni înscrierea copiilor în clasa pregătitoare. În perioada 5-16 martie se va face depunerea cererilor de înscriere ale părinţilor care solicită înscrierea copiilor la şcoala de circumscripţie, precum şi cererile de înscriere ale părinţilor care solicită înscrierea copiilor la şcoala specială. Afişarea listelor copiilor înmatriculaţi în prima etapă şi a locurilor rămase libere se va face la unităţile de învăţământ în 19 martie. Potrivit metodologiei, unităţile de învăţământ vor trebui să facă publice criteriile specifice care vor fi folosite pentru departajare în cazul în care există mai multe cereri din afara circumscripţiei decât locuri libere. Cea de-a doua etapă de înscriere, pe locurile rămase libere, destinată celor care au domiciliul în altă circumscripţie şcolară, se va desfăşura între 20-27 martie, iar în 2 aprilie unităţile de învăţământ vor afişa listele cu copiii din alte circumscripţii şcolare înscrişi în conformitate cu opţiunile exprimate de părinţi în a doua etapă de înscriere. A treia etapă de înscriere se va desfăşura în perioada 23-25 aprilie şi va fi destinată copiilor ai căror părinţi au solicitat, în etapa a doua, înscrierea la altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, dar care nu au fost admişi şi solicită înscrierea la şcoala de circumscripţie. În această etapă vor putea fi înscrişi şi copiii ai căror părinţi solicită înscrierea la şcoala de circumscripţie, dar care nu au participat la prima etapă de înscriere. Cea de-a patra etapă de înscriere se va desfăşura între 2-9 mai, când vor putea fi înscrişi pe locurile disponibile, la unităţile dorite, copiii ai căror părinţi au solicitat înscrierea la altă şcoală decât şcoala de circumscripţie, dar au fost respinşi iniţial, din lipsă de locuri. Ultima etapă de înscrieri, desfăşurată în perioada 11-18 mai, se adresează copiilor care nu au fost cuprinşi în nicio unitate de învăţământ în etapele anterioare. Unităţile din învăţământul preuniversitar şi-au afişat vineri oferta de şcolarizare pentru clasa pregătitoare şi clasa I, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Tot vineri este a fost afişat la şcoli nivelul de clasă la care vor fi înscrişi copiii, conform rezultatului evaluării dezvoltării psihosomatice (clasa pregătitoare şi clasa I).

Prima şedinţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, desfăşurată sâmbătă, la Iaşi, s-a finalizat cu parafarea mai multor acorduri bilaterale, în domenii diverse. ”Ceea ce s-a reuşit azi ar putea fi pus sub două mari capitole: o evaluare a ceea ce Executivul trecut a reuşit să construiască şi, în acelaşi timp, de a construi suplimentar, de a construi pe baza unui orar precis, iniţiative care să justifice tot ceea ce ne interesează ca fiind strategic şi pentru România şi pentru Republica Moldova”, a afirmat primul-ministru român Mihai-Răzvan Ungureanu. La rândul său, premierul moldovean, Vlad Filat, a susţinut că aşteptările au fost îndreptăţite în privinţa reuniunii celor două executive. “Această platformă care a fost oferită de şedinţă demonstrează utilitate. Am avut posibilitatea ca, faţă în faţă, miniştrii responsabili pe domenii să vorbească despre realizări, să vorbim despre provocări, despre probleme rămase nerezolvate, dar mai important este să indentificăm şi să vorbim despre proiecte de anvergură de viitor. Abordarea a fost una care este impusă de timp, a fost una pragmatică, una care se adresează către rezolvarea problemelor cu care se confruntă oamenii. De aceea, proiecte economice, care vizează infrastructura, dezvoltarea relaţiilor economice, oferirea oportunităţilor investiţionale, au fost dominante pe agenda şedinţei de guvern”, a afirmat Vlad Filat. Mai multe documente bilaterale au fost semnate, sâmbătă, la Iaşi, la finalul şedinţei comune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, atât de cei doi premieri, cât şi de membri ai Cabinetelor de la Bucureşti şi Chişinău. Premierul român Mihai-Răzvan Ungureanu şi omologul său moldovean, Vlad Filat, au semnat Planul de acţiune pentru implementarea Declaraţiei comune privind instituirea unui Parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Domeniile de cooperare prevăzute în Planul de Acţiune sunt integrarea europeană, cooperarea politică şi instituţională, cooperarea economică, culturală, educaţională, în domeniul tineretului şi sportului. Planul de Acţiune semnat de premierii român şi moldovean asigură un cadru de cooperare bilaterală în acord cu angajamentul României de a sprijini obiectivul strategic fundamental al Republicii Moldova – aderarea la Uniunea Europeană. În prezenţa celor doi premieri, ministrul român al Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, şi omologul său moldovean, Vitalie Marinuţă, au semnat un acord interguvernamental privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova, iar ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, şi omologul său moldovean Alexei Roibu au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea şi ajutorul reciproc în cazul producerii dezastrelor, acest din urmă document reglementând principiile şi modalităţile tehnice de desfăşurare a acţiunilor de prognozare, prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie, în scopul localizării, limitării şi înlăturării efectelor calamităţilor naturale, avariilor industriale şi/ sau ale catastrofelor, într-o manieră armonizată cu cerinţele şi recomandările privind cooperarea internaţională în materie. Un Protocol de cooperare între ministerele Muncii din cele două ţări a fost semnat de ministrul român de resort Claudia Boghicevici şi omologul moldovean Valentina Buliga. Ministrul român al Educaţiei, Cătălin Baba, şi ministrul moldovean al Tineretului şi Sportului, Ion Cebanu, au semnat o înţelegere privind cooperarea în domeniile tineretului şi sportului. De asemenea, a fost semnat un Acord de colaborare între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România şi Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, de către miniştrii Cristian Petrescu şi Anatolie Zolotcov. O declaraţie comună între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România, Ministerul Mediului şi Pădurilor din România şi Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova şi Ministerul Mediului al Republicii Moldova a fost semnată de miniştrii români Laszlo Borbely şi Cristian Petrescu, iar din partea moldovenească de ministrul Gheorghe Şalaru şi viceministrul Anatolie Zolotcov. În contextul reuniunii celor două guverne, sâmbătă, la Iaşi, în faţa Universităţii “Al. I. Cuza”, unde s-a desfăşurat reuniunea interguvernamentală, câteva zeci de persoane au protestat. Înainte de sosirea delegaţiei oficiale a Republicii Moldova protestatarii au scandat “Basarabia pământ românesc”, ”Jos hotarul de la Prut”. Manifestanţii au păstrat liniştea în momentul intonării celor două Imnuri naţionale, al Republicii Moldova şi al României, şi pe durata ceremoniei de onoare, dar, după ce cei doi premieri au intrat în clădirea universităţii şi-au reluat scandările. Între anii 2005 şi 2011, România a avut şedinţe interguvernamentale cu Ungaria, Italia, Bulgaria şi Israel.

Liderii statelor UE au hotărât joi seară să amâne până în septembrie decizia cu privire la o eventuală intrare în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, arată un proiect de declaraţie finală pentru acest summit obţinut de AFP. Datorită opoziţiei Olandei, o aderare nu poate fi considerată acum şi s-a hotârăt ca o decizie cu privire la acest subiect să fie luată “în septembrie 2012″, arată acest text, preluat de Mediafax. De acum încolo, Europa va ajuta Bucureştiul şi Sofia să identifice măsurile ce trebuie adoptate pentru a permite aderarea lor la acea dată. Cele două state se aşteptau la un refuz în cadrul summitului de joi din cauza opoziţiei manifestată de Olanda care apreciază că acestea nu au progresat îndeajuns în domeniul securizării frontierelor şi a luptei împotriva corupţiei.

Metrorex deschide vineri, de la ora 11.00, ofertele depuse pentru licitaţia deschisă în vederea atribuirii contractului de execuţie lucrări de extindere a reţelei de metrou pe Linia 4 Tronsonul Parc Bazilescu – Laminorului – Lac Străuleşti. Potrivit agentiei Agerpres, lucrările pentru extinderea reţelei de metrou pe tronsonul ‘Parc Bazilescu – Străuleşti vor viza construcţia tunelului, a galeriei, dar şi a staţiilor. Câştigătorul licitaţiei va realiza şi un depou, dar şi un terminal multimodal şi instalaţiile aferente în vederea punerii în funcţiune. Valoarea estimată a contractului este de 953,5 milioane lei, finanţarea urmând a fi asigurată din alocaţie de la bugetul de stat. Potrivit Metrorex, lucrările vor fi finalizate într-o perioadă de 42 luni. Contractul care va fi atribuit înglobează totalitatea lucrărilor necesare pentru extinderea reţelei de metrou, respectiv a Racordului 2 al Magistralei 4, cu două noi staţii, fiind prevăzute în acest sens lucrările de structură tunel (1,3 km cale dublă), structura aferentă celor 2 staţii (Laminorului şi Lac Străuleşti), depou de metrou, terminal multimodal şi Park & Ride, precum şi principalele dotări cu instalaţiile şi echipamentele necesare pentru punerea în funcţiune cu călători a obiectivului. Se urmăreşte realizarea unui sistem de transport integrat şi neconcurenţial prin implementarea unor poli de schimb cum va fi cel de la Lac Străuleşti în ideea de a stimula renunţarea benevolă la folosirea automobilelor personale în favoarea transportului public în comun pentru deplasările intraurbane şi urbane. În acest sens, a fost prevăzută amenajarea terenurilor la suprafaţă prin realizarea unui Nod intermodal în Zona Lac Străuleşti – parcare şi autogară (Park & Ride Străuleşti) pentru călătorii din zona periurbană de nord vest a Capitalei.

Liderii din 25 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, reuniţi în cadrul Consiliului European de primăvară, vor semna vineri dimineaţă, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare. Potrivit Agerpres, documentul, a cărui formă finală a fost convenită la Consiliul European informal din 30 ianuarie, stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB. Potrivit Tratatului, dacă se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională, la fel ca şi aşa-zisa ”regulă de aur”, privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective. Pe agenda celei de-a doua zile a Consiliului European mai figurează analizarea evoluţiilor din Siria şi din vecinătatea sudică a UE şi pregătirea poziţiei UE în perspectiva reuniunilor G8 (19-20 mai) şi G20 (18-19 iunie), precum şi a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă ‘Rio+20′ (20-22 iunie). În prima zi a reuniunii la nivel înalt a UE, liderii statelor membre au decis să acorde Serbiei statutul de candidat la aderarea la UE, după ce partea română a renunţat la obiecţiile sale. Anterior în cursul aceleiaşi zile, România şi Serbia au semnat un protocol privind statutul minorităţilor din cele două ţări. România solicitase în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document. România a mai cerut implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Liderii statelor membre UE au mai convenit, la finalul primei zile a Consiliului European de primăvară, să amâne până în luna septembrie o decizie privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Singura ţară care se opune aderării celor două ţări la spaţiul european de liberă circulaţie este Olanda, care şi-a reafirmat joi poziţia, prin vocea premierului Mark Rutte. Haga a anunţat deja în repetate rânduri că doreşte să aştepte concluziile raportului din vara acestui an, elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în cele două state. Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie în unanimitate în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, Parlamentul European având doar un rol consultativ în acest proces. Votul pozitiv al Parlamentului European a fost deja dat, în luna iunie a anului trecut.

Reînscrierile în grădiniţe pentru copiii care sunt înscrişi în unitatea de învăţământ preşcolar respectivă în anul şcolar 2011-2012 se fac în perioada 1 – 31 martie 2012, a precizat joi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti Marian Banu. Potrivit reprezentantului IŞMB, în perioada 1 – 30 aprilie 2012, se vor face înscrierile în învăţământul preşcolar, pentru copiii nou veniţi în unitatea de învăţământ preşcolar respectivă. “Pentru informarea părinţilor şi a publicului interesat, în fiecare unitate de învăţământ preşcolar şi pe site-ul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, www.ismb.edu.ro, vor fi afişate precizările şi programul pentru reînscriere şi înscriere”, a afirmat Banu. El a spus că pentru asigurarea transparenţei procesului de reînscriere/înscriere, conducerile unităţilor de învăţământ preşcolar vor afişa în cel mai scurt timp capacitatea grădiniţei (număr de copii pentru care a fost proiectată), numărul de copii aprobat prin planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013 (pe grupe de vârste: mică, mijlocie, mare). Totodată, se va afişa zilnic, la sfârşitul programului de lucru, numărul de copii reînscrişi/înscrişi zilnic din totalul disponibil.

România a blocat, în cursul reuniunii miniştrilor Afacerilor Europene din statele UE, luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat Serbiei, anunţă surse diplomatice citate de AFP. Miniştrii Afacerilor Europene din statele UE au recomandat, marţi, acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE Serbiei, însă fără a lua o decizie formală. “Miniştrii recomandă acordarea statutului de candidat Serbiei şi aşteaptă cu nerăbdare decizia care va fi luată de Consiliul European de acordare sau nu a acestui statut”, conform unui comunicat al UE. “România a blocat un acord imediat”, anunţă surse diplomatice. Potrivit Mediafax, acordarea statutului de candidat necesită unanimitatea celor 27.Ministrul danez al Afacerilor Europene, Nicolai Wammen, a confirmat că vor avea loc “discuţii” zilele următoare pentru aplanarea divergenţelor care persistă. “Dar s-a degajat totuşi un consens la nivelul celor 27 pentru a se recomanda acordarea statutului de candidat Belgradului”, adaugă ministrul danez. România exercită presiuni asupra Serbiei pentru a primi garanţii în privinţa etnicilor români, explică un diplomat, catalogând drept “o surpriză” opoziţia Bucureştiului.

România a atras marţi fonduri de 750 de milioane de dolari, cu un cupon de 6,75% şi un randament în scădere cu 0,425 puncte procentuale, la 6,45%, prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni lansată pe piaţa americană la 31 ianuarie, potrivit site-ului Ministerului Finanţelor Publice, citat de Agerpres. Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste patru ori, valoarea totală a ofertelor depuse de investitori fiind de 3,2 miliarde de dolari. ‘Încrederea investitorilor în măsurile economice adoptate de România şi în angajamentele de continuare a politicilor sustenabile se vede din scăderea randamentului faţă de emisiunea trecută, din valoarea mare a ofertelor primite, peste nivelul altor ţări din regiune, precum şi din faptul că ne împrumutăm pe termen lung. Am redeschis emisiunea pentru că exista încă cerere pe piaţă pentru bondurile româneşti, investitorii doreau expunere pe România, astfel că am decis să profităm de oportunitatea de a ne finanţa la un cost în scădere’, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Alexandru Drăgoi. El a adăugat că Ministerul Finanţelor este preocupat în egală măsură de finanţarea de pe piaţa internă, unde încep să se vadă rezultatele eforturilor de a construi o curbă de randament adecvată a titlurilor de stat, cu maturităţi de la 6 luni la 15 ani şi costuri în scădere pentru stat. ‘Avem succes şi în cazul finanţărilor de pe piaţa internă, unde randamentul a scăzut, săptămâna aceasta, la un minim istoric, de 5,22%, în cazul emisiunii pe şase luni. De asemenea, este de notat că am lansat emisiuni de obligaţiuni pe 15 ani, reducând presiunea existentă în anii anteriori de a rostogoli datoria, pentru că ne puteam împrumuta în special pe termen scurt’, a afirmat ministrul Finanţelor Publice. Lead-managerii emisiunii au fost Citibank, Deutsche Bank şi HSBC. Obligaţiunile de pe piaţa americană au fost lansate în cadrul programului cadru de emisiuni de titluri de stat pe piaţa externă pentru perioada 2011-2013 (GMTN – Reg S/144A), aprobat de Guvern la mijlocul anului 2010, cu o valoare maximă de 7 miliarde euro. Emisiunea de pe piaţa americană, prima după 16 ani, a fost lansată la 31 ianuarie 2012 şi a avut o valoare de 1,5 miliarde de dolari şi o maturitate de zece ani. Cuponul a fost de 6,750% iar randamentul de 6,875%. Emisiunea a fost suprasubscrisă de 4,5 ori, valoarea ofertelor primite fiind de aproape 7 miliarde de dolari, reprezentând cea mai mare cerere manifestată pentru o ţară din Europa Centrală şi de Est. Programul Ministerul Finanţelor Publice pentru acest an vizează emisiuni de 2,5 miliarde de euro pe pieţele externe.

Teodor Meleşcanu a fost validat pentru funcţia de director al SIE de plenul reunit al Parlamentului, cu 238 de voturi pentru şi unul împotrivă. Potrivit Agerpres, deputaţii şi senatorii au dat vot secret cu buletine de vot iar pentru a fi validat, Meleşcanu avea nevoie de votul favorabil al majorităţii simple a parlamentarilor. Teodor Meleşcanu a declarat, la finalul şedinţei comune a Parlamentului în urma căreia a fost validat ca director al Serviciului de Informaţii Externe, că va face tot ce-i stă în putere ca jurământul şi credinţa sa să fie realizate în activitatea pe care o va desfăşura. “A fost un vot, au fost 238 de voturi în favoare, suficiente pentru a fi declarat ales de către Parlamentul României în calitate de director al Serviciului de Informaţii Externe. Vă asigur că voi face tot ce-mi stă în putere ca şi jurământul şi credinţa mea în general să fie realizate în activitatea pe care o voi avea”, a declarat Teodor Meleşcanu.

Aproape 75% dintre părinţi nu sunt de acord cu înfiinţarea clasei pregătitoare, iar dintre cei peste 25% care doresc înfiinţarea acesteia, aproximativ 65% consideră că sistemul de învăţământ nu este pregătit pentru a introduce această clasă din anul şcolar 2012-2013, potrivit unui sondaj FSLI, citat de Mediafax. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a făcut, în perioada 21-27 februarie, un sondaj de opinie on-line în rândul personalului din învăţământ şi părinţilor. Conform acestui sondaj, 25,88% dintre părinţi sunt mulţumiţi de înfiinţarea clasei pregătitoare, iar 74,12% nu sunt de acord cu înfiinţarea acesteia. Dintre cei care sunt de acord cu înfiinţarea clasei pregătitoare, 65,15% consideră că sistemul de învăţământ nu este pregătit pentru a introduce această clasă începând cu anul şcolar 2012-2013.”În privinţa profesorilor care au răspuns la acest sondaj, rezultatea sunt asemănătoare cu cele efectuate în rândul părinţilor, diferenţele fiind sub marja de eroare de 3%”, se arată într-un comunicat de presă al FSLI remis agenţiei MEDIAFAX. Dintre cele 1.863 de persoane chestionate, 55,56% susţin că această clasă trebuie să funcţioneze la grădiniţă. Potrivit respondenţilor, cele trei condiţii minime necesare funcţionării optime a clasei pregătitoare sunt: baza materială, respectiv bănci, scaune, grupuri sanitare, spaţiu suficient în sala de curs; existenţa programei şcolare; corpul profesoral special format. Aproximativ 74% dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că cele trei condiţii minime trebuie asigurate de către minister, 17% de către autorităţile locale şi 9% de către părinţi şi profesori. “Fără aceste condiţii minime, principalele riscuri enumerate de către repondenţi sunt: copii suprasolicitaţi, nespravegheaţi, surmenaţi, stresaţi şi obosiţi; dezechilibrul emoţional, şi nu numai, al copilului la o vârstă atât de fragedă; copiii vor fi cobaii unui experiment nereuşit; premisele creşterii abandonului şi eşecului şcolar; randament şcolar scăzut; dezvoltarea fizică defectuoasă din cauza mobilierului şcolar”, a precizat FSLI. La sondajul realizat on-line de către FSLI au răspuns 1.865 de persoane, dintre care 765 de părinţi. Marja de eroare a sondajului este de 3%. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi ministrul Educaţiei, Cătălin Baba, au convenit, în urma analizării situaţia înscrierii copiilor în şcoli, că ordinul emis deja de minister pentru stabilirea acestor proceduri nu trebuie modificat. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, declara că părinţii vor avea dreptul de a-şi înscrie copiii la orice şcoală doresc şi fără o evaluare şcolară prealabilă, după un calendar clar stabilit, şi anume în şcolile apropiate locuinţei, până la 5 martie, sau la alte şcoli, în intervalul 5-20 martie. În cazul în care numărul copiilor înscrişi depăşeşte capacitatea unităţii de învăţământ, variantele sunt ca Inspectoratul Şcolar să încerce să mărească numărul de locuri în clase, să fie aplicate criterii sociale (handicap, alţi fraţi în aceeaşi şcoală) sau criterii proprii ale şcolii avizate deja de către inspectoratele locale. Curtea de Apel Bucureşti judecă, marţi, cererile formulate de mai mulţi părinţi de anulare a ordinului ministrului Educaţiei privind înscrierea în clasa pregătitoare şi clasa I, care ar urma să înceapă în 5 martie. Părinţii au dat în judecată Guvernul şi Ministerul Educaţiei nemulţumiţi că în urma acestui act normativ nu îşi vor mai putea înscrie copiii decât în şcolile de care aparţin cu domiciliul. În acţiunea depusă la instanţă părinţii arată că Ordinul 3064/2012 este neconstituţional, că le îngrădeşte mai multe drepturi şi libertăţi fundamentale prevăzute de Constituţie şi că pentru asumarea lui societatea civilă, părinţii şi cadrele didactice nu au fost consultaţi. Avocatul părinţilor din acest dosar, Mihai Radu, a declarat pentru MEDIAFAX că există pe rolul Curţii de Apel Bucureşti patru acţiuni de suspendare a acestui ordin, ele fiind continuate implicit de patru acţiuni de anulare a Ordinului nr. 3064. Mihai Radu a spus că aproximativ 80 de părinţi au acţionat deja instituţiile statului în instanţă, dar acestora li s-ar putea alătura mulţi alţii. El a arătat că sistemul este foarte greoi şi, deşi nu este menţionat expres în ordin, în practică cele patru etape de înscriere prevăzute nu permit părinţilor decât varianta înscrierii copilului la şcoala de circumscripţie. “Prin orice altă alegere părintele riscă să-şi înscrie copilul în etapa a patra la şcolile rămase cu locuri libere, care vă daţi seama că sunt şcolile cele mai slabe din localităţi”, a precizat Mihai Radu.