Reporteri.ro

Archive for the ‘Stiri’ Category

Parcul auto din Romania a atins un nou maxim istoric la final de 2010, aproape 5,42 milioane vehicule, cu 100.000 mai multe decat acum un an, arata datele Politiei, citate de Hotnews. In Capitala sunt inmatriculate peste 1,1 milioane vehicule, iar in cateva judete se depaseste pragul de 200.000. Aproape 60% din vehicule sunt pe benzina, peste 900.000 de vehicule inmatriculate sunt mai vechi de 20 de ani, iar aproape 650.000 au sub doi ani vechime, arata datele DRPCIV. Parcul auto din Romania era compus din 5,418 milioane vehicule la final de decembrie 2010, din care 3,22 milioane pe benzina. Ca structura de varsta, 638.000 de vehicule motorizate erau mai noi de doi ani, 1,28 milioane aveau intre 6 si 10 ani vechime, iar 932.000 erau mai vechi de 20 de ani. Per total, datele arata ca 2,3 milioane de vehicule au mai mult de zece ani vechime. Ca tipuri de vehicule, cel mai important segment il reprezinta automobilele, cu 4,3 milioane unitati, din care 1,3 milioane diesel, iar restul pe benzina. Putin peste 600.000 de masini au sub doi ani vechime si peste 1,8 milioane au mai mult de zece ani. In Romania sunt inscrise 486.000 de utilitare, din care aproape 400.000 pe motorina. La categoria remorci sunt inscrise peste 180.000 de unitati, din care marea majoritate sunt mai vechi de zece ani, iar numarul de tractoare trece de 50.000, dar nici macar 1.000 nu sunt mai noi de doi ani. Datele DRPCIV mai arata ca in tara sunt inmatriculate peste 20.000 de microbuze, din care doar circa 4.000 sunt mai vechi de zece ani, iar numarul de autobuze de pe sosele trece de 18.000 din care mai mult de jumatate au peste zece ani vechime. La capitolul distributie geografica, in Bucuresti sunt inscrise 1,17 milioane vehicule, iar in judete precum Timis si Cluj se trece de 200.000. La polul opus se afla Tulcea unde sunt inmatriculate 40.000 de vehicule. 2010 a fost un an interesant pentru parcul auto: prin programul Rabla au fost casate mai bine de 180.000 de masini vechi, iar pe de alta parte s-au inmatriculat 95.000 de masini noi si peste 210.000 masini second-hand, astfel ca parcul auto si-a putut continua cresterea.

Compania Rompetrol a anuntat ca reduce, de marti, preturile de referinta la carburanti, cu 3 bani pe litru – transmite Hotnews. Masura a fost luata dupa ce Guvernul a anuntat eliminarea taxei de un cent, impusa pentru recuperarea datoriilor fostei companii de petrol. Astfel, litrul de benzina Efix 95 va costa 5,01 lei/litru, iar benzina Alto 101 va fi 5,69 lei/litru. Motorina Efix Diesel va costa 4,98 lei/litru, iar motorina Diesel Alto 55 va fi 5,32 lei/litru. Ultima modificare operata de companie a avut loc pe 5 ianuarie, cand Rompetrol scumpea benzina Alto 101 cu 2 bani/litru. Si Petrom a anuntat ca va ieftini carburantii cu 4 bani pe litru. Compania mai precizeaza ca evolutia preturilor Petrom se bazeaza pe cotatiile internationale la carburanti si pe concurenta pe piata, fiind in plus influentate de politica fiscala si de cursul de schimb. Ieftinirea are loc pe fondul protestelor din ultima vreme ale soferilor fata de scumpirea carburantilor, de la 1 ianuarie.

Guvernul urmează să-şi asume joi răspunderea în faţa Parlamentului pentru legea Educaţiei Naţionale – transmite Agerpres. Forma finală a acestui act normativ a fost adoptată de Cabinetul Boc după o şedinţă încheiată în noaptea de miercuri spre joi, în care a analizat amendamentele depuse de parlamentari. Senatorii şi deputaţii au transmis 1.224 de amendamente. Cele mai multe propuneri de modificare a proiectului iniţiat de Guvern au venit din partea parlamentarilor puterii – 750 de amendamente de la PDL, 57 de la UDMR şi 18 de la independenţi. Parlamentarii PSD+PC au trimis Guvernului 278 de amendamente, iar cei de la PNL 121. Prin asumarea răspunderii legea se consideră adoptată, fără a mai fi dezbătută de legislativ, dacă în termen de trei zile nu se depune moţiune de cenzură. Dacă se depune moţiune de cenzură şi este respinsă, legea este de asemenea adoptată.

Moţiunea de cenzură iniţiată de opoziţie a fost respinsă miercuri după ce nu a întrunit numărul necesar de voturi de 236, a anunţat secretarul Camerei Dumitru Pardău, citat de Agerpres. Potrivit lui Pardău, au fost înregistrate 219 voturi favorabile moţiunii, iar un vot a fost anulat. La şedinţă au fost prezenţi 414 de parlamentari. Pentru moţiune au votat 153 de deputaţi şi 67 de senatori. Printre cei care au votat favorabil s-au numărat deputaţii Cătălin Cerecheş, Tudor Ciuhodaru, Ioan Munteanu, Cătălin Potor, Nicolae Stan şi senatorul Liviu Câmpanu. Votul deputatului Daniel Oajdea a fost nul. Numărul necesar de voturi, pentru ca moţiunea să fie adoptată, era de 236. Au fost 33 de deputaţi care au absentat şi opt senatori.

România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00, iar ziua de 31 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă din an – transmite Mediafax. Potrivit astronomilor, ca regulă, ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Astfel, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar 31 octombrie – având 25 de ore – va fi cea mai lungă zi a anului. Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pămînt acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită “timpul legal român”. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. În 1996, ţinînd cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.

Guvernul va diminua substanţial fondurile bugetelor locale din TVA, tăind la jumătate alocaţiile pentru lucrări de infrastructură şi baze sportive, dar reducând şi banii pentru salarii din învăţământ şi ajutoare sociale, şi va reduce cu 50% şi volumul creditelor pentru înfiinţarea locurilor de muncă.  Fondurile totale care vor fi alocate anul viitor bugetelor locale din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată vor fi limitate la 13,7 miliarde lei, în scădere de la bugetul total de 17 miliarde lei acordat pentru 2010, conform proiectului bugetului de stat pentru 2011, obţinut de MEDIAFAX. Sumele alocate pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti vor scădea de la 11,5 miliarde lei, în 2010, la 8,8 miliarde lei, în 2011, fiind afectate atât alocaţiile pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente din instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat (tăiate de la 9,6 miliarde lei la 7 miliarde lei), cât şi sumele reprezentând ajutorul social şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei (diminute de la 844,6 milioane lei la 791,6 milioane lei). Bugetul destinat finanţării Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din mediul rural va fi redus la jumătate, de la 813,5 milioane lei la 440,3 milioane lei. Fondurile prevăzute în proiectul de buget pentru anul viitor sunt comparate cu alocaţiile stabilite la începutul acestui an în bugetul pentru 2010. În luna august, la rectificarea bugetară, Guvernul a diminuat cu 1,2 miliarde lei sumele alocate pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivel local şi cu 388,5 milioane lei bugetul destinat lucrărilor de infrastructură şi baze sportive. Proiectul de buget pentru 2011 indică totodată reducerea la jumătate a volumului total de credite care pot fi contractate, în condiţii avantajoase, de către întreprinzători care înfiinţează noi locuri de muncă prin întreprinderi mici şi mijlocii. Bugetul total alocat acestui program va fi diminuat anul viitor de la 20,6 milioane lei, în 2010, la 10 milioane lei, cuantumul maxim al creditului care poate fi acordat unui beneficiar fiind menţinută la 1,5 milioane lei. Legea în vigoare prevede că, pentru crearea de noi locuri de muncă prin înfiinţarea şi dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, de unităţi cooperatiste şi asociaţii familiale, pot fi acordate pentru investiţii credite din bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, inclusiv perioada de graţie de maximum 6 luni, cu o dobândă de 50% din taxa oficială a scontului stabilită de Banca Naţională a României. Suma totală care poate fi utilizată pentru acordarea de credite şi cuantumul maxim al creditului sunt stabilite anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

România a avut în luna septembrie cea mai mare rată anuală a inflaţiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, (7,7%), urmată de Grecia (5,7%) şi Estonia (3,8%), în condiţiile în care în zona euro rata anuală a inflaţiei a crescut uşor luna trecută până la 1,8% (de la 1,6% în august), iar în Uniunea Europeană a urcat la 2,2% de la 2% în august, conform unei estimări publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În septembrie 2010, comparativ cu luna precedentă, rata anuală a inflaţiei a crescut în 12 state membre, inclusiv în România, a scăzut în 3 ţări state membre şi a rămas stabilă în patru state. Cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Irlanda (minus 2,1%), Letonia (0,3%) şi Slovacia (1,1%).  Potrivit Eurostat, România (5,2%), Ungaria (4,9%) şi Grecia (3,9%) se află pe primul loc în UE atunci când este vorba de creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (septembrie 2009 – septembrie 2010). Cele mai scăzute rate ale inflaţiei în ultimele 12 luni (septembrie 2009 – septembrie 2010) s-au înregistrat în Irlanda (minus 2,1%), Letonia (minus 1,9%) şi Slovacia (0,4%).